Naționala României s-a calificat la Campionatul European din 2016, după o pauză de opt ani, iar elevii antrenați de Anghel Iordănescu se pregătesc pentru turneul final din Franța cu un amical de gală împotriva Italiei, la Bologna. Confruntarea dintre cele două formații va avea loc marți, 17 noiembrie, ora 21:45. Meciul dintre Italia și România va avea loc pe stadionul Renato Dall’Ara.
Singurele victorii ale României împotriva vicecampioanei europene s-au înregistrat în 1983 (în preliminariile Euro 1984) și 1989 (meci amical jucat la Sibiu), ambele cu scorul de 1-0. Marcatorii „tricolorilor” au fost Ladislau Boloni în ’83 și Ioan Ovidiu Sabău în ’89.
Primul meci din istoria celor două echipe s-a jucat în anul 1939, la București, pe stadionul ANEFS, iar Italienii s-au impus atunci cu 1-0. Ultima confruntare dintre cele două reprezentative a avut loc în 2010 și s-a terminat nedecis, 1-1, după ce Marica a fost și înger și demon pentru naționala României. Mai întâi a marcat golul de 1-0 pentru România, iar apoi a deviat decisiv în proprie poartă, restabilind egalitatea.
16 aprilie 1983. România – Italia 1-0
În urmă cu 32 de ani, pe 16 aprilie 1983, România trăia unul dintre cele mai frumoase momente la nivelul echipei naționale de fotbal. Pe dispărutul Stadion „23 August”, tricolorii obțineau o victorie uriașă contra Italiei, nimeni alta decât campioana mondială din acel moment. Nu mai puțin de 80.000 de oameni au asistat la succesul care avea să-i ducă pe elevii pe atunci foarte tânărului selecționer Mircea Lucescu la turneul final al CE din Franța ”84. Unicul gol al meciului a fost marcat de Ladislau Boloni.
Craiova, care era echipa pe al cărei schelet era realizată la vremea respectivă naționala, a avut în teren cinci titulari, respectiv Costică Ștefănescu, Nicolae Ungureanu, Ion Geolgău, Rodion Cămătaru și Ilie Balaci, pentru ca pe final să intre și Sorin Cîrțu.
România: Moraru – Rednic, Iorgulescu, Ștefănescu, Ungureanu – Augustin (’70 Andone), Boloni, Klein – Balaci – Geolgău (’87 Cîrțu), Cămătaru. Antrenor: Mircea Lucescu
Italia: Zoff – Gentile, Collovati, Scirea, Cabrini – Marini, Tardelli, Antognoni (57 Dossena), – Bettega (70 Altobelli), Conti, Rossi. Antrenor: Enzo Bearzot
Cea de-a doua victorie din istoria confruntărilor cu Italia s-a înregistrat în anul căderii regimului comunist. „Tricolorii” întâlneau atunci „Squadra Azzurra”, la Sibiu, și reușeau să se impună la limită. Singurul gol al partidei a fost reușit de Ioan Oiviu Sabău. Din echipa României făceau parte jucători care aveau să scrie istorie pentru naționala noastră și mai târziu. Hagi, Petrescu, Lupescu și Popescu aveau să ducă România până în sferturile Campionatului Mondial din 1994, drumul spre o semifinală de vis cu Brazilia fiindu-i blocat de Suedia.
România: Lung – Petrescu, Rednic, Iovan, Klein – Sabău, Hagi (’89 Lupescu), Popescu, Mateuț – Lăcătuș, Cămătaru (’46 Cigan). Antrenor: Emerich Ienei
Italia: Zenga – Bergomi (’51 Marocchi), Ferrara, Baresi, Ferri (’38 Maldini) – Berti, Donnadoni (’65 Baggio), De Napoli, Giannini – Vialli, Borgonovo. Antrenor: Azeglio Vicini
Mai jos puteți citi cronica meciului publicată de ziarul „Sportul” sub semnătura lui Laurențiu Dumitrescu luni, 18 aprilie 1983, în numărul 10.374 al ziarului.
„SECVENȚE LA… PULS 200
…80.000 de spectatori așteaptă cu emoție apariția echipelor. „Tricolorii” ies primii și culeg aplauzele necontenite ale acestui adevărat coechipier nr. 12. Apoi, ceva mai tîrziu, se ivește din tunel impunătoarea alură a arbitrului Michel Vautrot, flancat de colegii săi Lopez și Quiniou. Campionii mondiali se cam… lasă așteptați, apărând cu numai șapte minute înainte de ora startului. La 20 fix începe meciul. O partidă jucată cu bătăile inimilor tuturor la puls 200…
Cămătaru pune mingea în joc. Balaci o preia și i-o trimite pe dreapta lui Geolgău, care este imediat „luat în primire” de Cabrini. Trei „perechi” de jucători urcă de la început în prim-planul confruntării: Balaci – Gentile, Iorgulescu – Rossi și Collovati – Cămătaru. Dar fiecare își are „omul lui”, doar Ștefănescu și Scirea supraveghindu-și careurile de pe posturile lor de libero. În min. 3, Balaci pasează în adîncime lui Ungureanu, acesta centrează, dar italienii resping greu și, un minut mai târziu, vom nota primul șut, e cel al lui Rossi, fără să fie însă periculos. Nu ca cel din min. 5, cînd golgeterul ultimului Campionat Mondial reia bine centrarea lui Gentile, apărătorii noștri fiind obligați să acorde corner. Și iată, în min. 9, prima ocazie a meciului: Boloni șutează puternic de la distanță, Zoff reușind să respingă cu piciorul!! Din cădere. În min. 11, la un corner executat foarte bine de Boloni, Cămătaru sare impetuos, mingea reluată cu capul intră în poartă, dar arbitrul, pe fază, dictează fault în atac și tabela de marcaj rămîne neschimbată. O a doua mare ocazie a „tricolorilor” survine în min. 17: Augustin șutează din afara careului, Zoff nu poate reține, Geolgău preia în careul mic, dar bătrînul vulpoi din poarta „squadra azzurra” intervine in extremis. Ocazia lui Geolgău, ca și jocul bun al echipei noastre din acest început de meci, anunță golul, un gol de aur, un gol mult visat, care se va marca după 6 minute: UN ATAC ÎN DOI, BETTEGA – ROSSI, ESTE RESPINS DE APĂ‚RAREA NOASTRĂ‚, UNGUREANU PASEAZĂ‚ LATERAL STÎNGA, LUI BALACI, ACESTA ÎL CULCĂ‚ DIN FENTĂ‚ PE MARINI ȘI SCHIMBĂ‚ DIRECȚIA ATACULUI PE PARTEA CEALALTĂ‚, BALONUL AJUNGE LA AUGUSTIN, APOI LA REDNIC ȘI DE ACESTA LA CĂ‚MĂ‚TARU, FAULTAT DE UMBRA LUI, COLLOVATI, BALACI EXECUTĂ‚ LOVITURA LIBERĂ‚, UȘOR, PÎNĂ‚ LA BOLONI, CARE ȘUTEAZĂ‚ FORMIDABIL, MINGEA LOVEȘTE GAZONUL PE LINIA CAREULUI MIC, ZOFF E SURPRINS, ÎNCEARCĂ‚ S-O SCOATĂ‚ CU PICIORUL, DAR NU POATE! Este 1-0 pentru România și tabela electronică indică minutul 23 și 54 de secunde. Ambiționați de golul primit, orgolioșii „azzurri” atacă furibund. Tardelli (min. 35) și Bettega (min. 36) reiau pe lîngă bare, repriza încheindu-se cu o mare ocazie irosită, în min. 44, de Rossi, aflat la 3-4 metri de egalare, Moraru prinzînd o minge cu… mari emoții pentru suporterii „tricolorilor”.
sursa foto: frf.ro
Primul șut al reprizei secunde aparține lui Rednic (min. 47), apoi Bettega (min. 49) reia mult peste poarta lui Moraru, pentru ca, în min. 54, cei mai buni jucători ai echipei noastre, Balaci – Boloni, să „lucreze” ca și la gol, șutul violent al mureșanului lovind plasa exterioară a porții lui Zoff. Două minute mai tîrziu, moment dificil la poarta noastră, Augustin salvînd in extremis, pentru ca, în min. 57, tot el să șuteze la poarta cealaltă, dar imprecis. Campionii mondiali nu cedează. Conti trage peste transversală (min. 58), după care Rednic – Geolgău – Cămătaru realizează o fază periculoasă și aplaudată la poarta învingătorilor din Spania (min. 59). Treptat, treptat, fazele de poartă se răresc, deși echipele aruncă în luptă forțe noi. Se joacă aspru, bărbătește, fără menajamente, se joacă decis, se joacă fără nici un minut de respiro. Două rapide contraatacuri vor puncta finalul acestei partide de neuitat. În min. 78, Balaci – același neobosit Balaci, cîștigătorul duelului direct cu Gentile și a celui indirect, cel de coordonator, cu Antognoni – îl lansează pe Geolgău, Marini îl agață de tricou, îl scapă, dar Scirea îl faultează în marginea careului. Iar cu zece minute înainte de final, un „triunghi”… larg și rapid Dossena – Rossi – Altobelli îl aduce pe ultimul în poziție bună, numai că șutul celui care a înscris al treilea al „squadrei” în finala El Mundialului spaniol nu-și atinge de astă-dată ținta, și, firește, ne bucurăm. Ca și cei 80.000 de spectatori din tribune, cei care, cu două minute înainte de fluierul final al arbitrului francez Vautrot, încep să aprindă torțele prin care salută MAREA IZBÎNDĂ‚ A TRICOLORILOR și prin ea alte două premiere absolute ale fotbalului românesc: prima victorie în fața peninsularilor și tot prima victorie în fața unei campioane „en titre”. Și tot Bucureștiul, ca și iubitorii acestui sport din întreaga țară au trăit – sîntem convinși – o noapte minunată, sub dulcele sărut al fotbalului”
articol publicat de Andrei Pal
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER